Cea care avea sa devina sex-simbolul Italiei a plecat la 15 ani către Roma în cautarea succesului. Împreună cu mama sa, care în 1932 câștigase un concurs ca sosie a Gretei Garbo, a debutat în filmul Quo Vadis?. A participat la mai multe concursuri de frumusețe printre care și Misss Italia în 1950 (unde a câștigat titlul de Miss Eleganza, titlu creat special pentru ea).
In 1953 joacă în filmul lui Giovanni Roccardi, Africa sotto i mari unde îl întâlnește pe cel care va deveni apoi soțul său, producătorul Carlo Ponti, care a rămas impresionat de potențialul său și i-a oferit un contract pe șapte ani.
S-a căsătorit de două ori cu Carlo Ponti, prima dată în septembrie 1957, dar din moment ce, în acea perioadă, divorțul nu era legal în Italia, cuplul riscă să fie acuzat de concubinaj (Loren) și de bigamie (Ponti). Astfel cei doi au emigrat în Franța unde au devenit cetățeni francezi și Ponti a putut să divorțeze de soția lui Giuliana Fiastri și s-au căsătorit pe data de 9 aprilie 1966 la Sevres (Franța).
Din acest moment cariera Sofiei a cunoscut o ascensiune fulminanta. Apariția ei pe coperta celebrei reviste Life Magazine în 1955 marchează începutul carierei internaționale, datorită frumuseții sale, precum și a talentului său înnăscut ca actriță.
Din acest moment cariera Sofiei a cunoscut o ascensiune fulminanta. Apariția ei pe coperta celebrei reviste Life Magazine în 1955 marchează începutul carierei internaționale, datorită frumuseții sale, precum și a talentului său înnăscut ca actriță.
Începând cu 1956 interpretează și în limba engleză în principalele producții din SUA
În timp, se va afirma din ce în ce mai mult ca un simbol al cinematografiei italiene în lume; definitiva consacrare ca actriță va veni cu Premiul Oscar câștigat în 1961 pentru interpretarea din filmul său simbol La ciociara de Vittorio De Sica într-un rol care fusese refuzat de Anna Magnani.
Împărțită între Italia și Hollywood joacă în numeroase filme de succes alături de cele mai mari staruri mondiale, filme conduse de regizori ca: Vittorio De Sica, Mario Monicelli, Ettore Scola, Dino Risi, Mario Camerini, Charlie Chaplin, Sidney Lumet, George Cukor, Michael Curtiz, Anthony Mann și André Cayatte. Interpretează roluri în opt filme regizate de Vittorio De Sica, completată deseori de actorul Marcello Mastroianni.
În timp, se va afirma din ce în ce mai mult ca un simbol al cinematografiei italiene în lume; definitiva consacrare ca actriță va veni cu Premiul Oscar câștigat în 1961 pentru interpretarea din filmul său simbol La ciociara de Vittorio De Sica într-un rol care fusese refuzat de Anna Magnani.
Împărțită între Italia și Hollywood joacă în numeroase filme de succes alături de cele mai mari staruri mondiale, filme conduse de regizori ca: Vittorio De Sica, Mario Monicelli, Ettore Scola, Dino Risi, Mario Camerini, Charlie Chaplin, Sidney Lumet, George Cukor, Michael Curtiz, Anthony Mann și André Cayatte. Interpretează roluri în opt filme regizate de Vittorio De Sica, completată deseori de actorul Marcello Mastroianni.
Nicio actriță italiană n-a ajuns vreodată la o asemenea popularitate internațională.
În 1982 în urma vechilor probleme cu fiscul italian, este acuzată de evaziune fiscală și închisă, rămânând timp de 17 zile în penitenciarul din Caserta. Responsabilitatea evaziunii fiscale a fost atribuită apoi impresarului său, dar nu i-a fost ușor să remonteze proasta publicitate.
În anii 80' s-a ocupat aproape numai de participarea la producții TV: Sophia: Her Own Story film autobiografic pentru televiziunea americană după romanul omonim, Madre coraggio (1986), Mamma Lucia și remake-ul filmului La ciociara (1988) de Dino Risi: singura excepție a fost filmul Qualcosa di biondo (1984) în care joacă alături de fiul său Edoardo.
În 1994 Robert Altman a distribuit-o în filmul Prêt à porter.
În anul următor a fost partenera lui Jack Lemmon și Walter Matthau în That's amore - Due improbabili seduttori, iar în 1997 a interpretat rolul de mamă a unui băiat evreu care voia să devină comunist, în filmul Soleil de Roger Hanin.
În 2002 a jucat în Cuori estranei, regizat de fiul sau Edoardo Ponti, iar în 2004 a jucat în filmul Peperoni ripieni e pesci in faccia de Lina Wertmulle. Dar cel mai mare succes îl va avea în serialul TV Francesca e Nunziata (2001) iar în 2004 joacă alături de Sabrina Ferilli în La terra del ritorno.
A interpretat rolul unei maici într-o reclama tv împreuna cu Christian De Sica și Elisabetta Canalis.
În 2006 a pozat pentru Calendario Pirelli 2007.
În februarie 2007 a jucat in filmul Saturno Contro de Ferzan Ozpetek, coloana sonoră a filmului fiind melodia Zoo be zoo be zoo interpretată de Sophia.
În februarie 2007 a jucat in filmul Saturno Contro de Ferzan Ozpetek, coloana sonoră a filmului fiind melodia Zoo be zoo be zoo interpretată de Sophia.
În 2009, după o absență destul de mare din lumea cinematografiei este chemată de Rob Marshall pentru a o interpreta pe mama protagonistului în Nine, omagiu muzical al filmului 8½, regizat de Fellini.
In 2010 se reintoarce il lumina reflectoarelor și devine protagonista miniseriei La mia casa è piena di specchi , inspirată din cartea autobiografica a surorii sale Maria Silicone . Sophia o interpretează pe mama sa Romilda .
In 2010 se reintoarce il lumina reflectoarelor și devine protagonista miniseriei La mia casa è piena di specchi , inspirată din cartea autobiografica a surorii sale Maria Silicone . Sophia o interpretează pe mama sa Romilda .
